Internetul a depăsit bolile copilăriei, atingând maturitatea, atât în Europa de Vest cât si în Statele Unite.

Aceasta este concluzia, transantă - binevenită în conditiile în care vestile bune din industria IT&C sunt destul de rare, concluzie trasă de compania internatională de studii si consultantă Datamonitor.

În Europa, de exemplu, aproximativ 41% dintre consumatori au căutat cel putin o dată bunuri online, iar 14% dintre acestia au si cumpărat ceva prin Internet.

Un tablou extrem de contrastant cu cel din România, unde tehnologia este însă departe de cea din pietele dezvoltate, gradul de penetrare al Internetului fiind la sfârsitul anului trecut de numai 4,4%, potrivit datelor Roland Berger Strategy Consultants.

Studiul arată că pentru vest-europenii si americanii Internetul nu mai este o ciudătenie rezervată tehnicienilor sau elitelor pentru că dispun nu numai de tehnologie accesibilă, dar au învătat si cum să o folosească.

Patru factori sunt considerati esentiali pentru această democratizare a accesului la web: disponibilitatea pe scară largă a Internetului în locurile publice, cum ar fi scolile sau Internet Cafe; existenta, într-un număr satisfăcător, a echipamentelor cu capabilităti de navigare pe Internet (Personal Digital Assistant, telefoane mobile etc.); disponibilitatea Internetului la locul de muncă si în fine, dar nu în ultimul rând, presiunea pe piată, exercitată de concurentă, astfel încât preturile devin scăzute, iar Internetul nu mai este un lux, chiar si pentru consumatorii casnici.

"În Europa de Vest si Statele Unite, ca o consecintă a îndeplinirii acestor factori, gradul de penetrare al Internetului a atins în ultimul an niveluri de crestere fără precedent în majoritatea economiilor", se arată în studiul Datamonitor.

De aceea, analistii companiei de consultantă sunt de părere că Internetul se apropie, dacă nu a atins deja, vârsta maturitătii.

Consumatorii occidentali sunt sofisticati atunci când vine vorba de achizitia de solutii de acces la Internet, iar modelul de decizie se bazează pe anumite criterii, dintre care cele mai importante sunt considerate: efortul necesar pentru implementare; cheltuielile; riscul (care sunt sansele ca proiectul să nu fie un succes) si factorul psihologic - este necesară o pregătire suplimentară pentru utilizarea noilor instrumente?

Evident, odată cu democratizarea Internetului apar două mari "clase" de consumatori: oameni cu bani, dar cu putin timp la dispozitie (care utilizează deja Internetul si instrumentele asociate în fiecare zi, cum ar fi achizitia online de produse), iar de cealaltă parte,"conservatorii', adică cei care declară că deocamdată nu renuntă la modalitătile clasice de a face cumpărături sau afaceri.

ADAPTATII. "Pentru unii utilizatori - de regulă, indivizi cu posibilităti financiare ridicate, dar extrem de ocupati, Internetul serveste ca o sursă regulată de informatii si ca o modalitate convenabilă de a face cumpărături", declară analistii Datamonitor.

Potrivit studiului, acest grup a depăsit factorii psihologici de teamă, este constient de riscul asociat utilizării instrumentelor virtuale si plătilor online(furt, fraude etc), dar si de faptul că dezavantajele sunt clar mai mici decât avantaje. În plus sunt atrasi deposibilitatea de a lansa comenzi oriunde în lume si 24 de ore din 24.

CONSERVATORII. "Pentru a altă parte a utilizatorilor, Internetul nu a reusit până acum să le ofere aplicaţii destul de atractive pentru a-i determina să renunte la canalele traditionale de comunicatii si la modalitătile clasice de cumpărare", se arată în studiu.

"Datamonitor consideră însă că perceptia consumatorilor asupra valorilor Internetului s-a stabilizat, iar companiile se orientează pentru a-si creste profiturile mai ales asupra optimizării relatiilor cu clientii online deja existenti, fată de vechea abordare, de a determina clientii non-Internet să treacă online".

La noi, altfel ca la ei În România, ultimii ani au arătat o piată a Internetului într-o crestere accelerată - 43% crestere medie anuală pe perioada 1998 - 2002, potrivit Roland Berger Strategy Consultants, mult mai rapidă decât în celelalte tări din Europa Centrală si de Est.

Totusi condiitiile necesare democratizării web-ului lipsesc: în România, numai cu putin peste 4% dintre locuitori aveau la sfârsitul anului trecut un calculator personal, un procentaj similar înregistrându-se în privinta utilizării Internetului.

Mai mult, potrivit datelor Roland Berger Strategy Consultants, în România existau în anul trecut aproximativ 2,2 milioane de carduri (8,8% dintre români), iar în decembrie 2001, numai 6.700 de comercianti acceptau plata prin card, iar la un automat bancar (ATM) reveneau 17.300 de români.

Cresterea continuă, dar din motive diferite Analistii Datamonitor se asteaptă ca Internetul să continue să capete o importantă din ce în ce mai mare. Cresterea va fi însă caracterizată în anii care urmează de schimbări fundamentale, cea mai importantă fiind considerată capacitatea companiilor de a-si mentine clientii în portofoliu.

Demn de observat este că Internetul nu intră în atentia majoritătii consumatorilor ce se află acum la o vârstă înaintată. La începutul anului 2001, de exemplu, 87% dintre consumatorii de peste 65 de ani nu accesaseră nici măcar o singură dată Internetul în cele 12 luni precedente.

"Această categorie nu este însă tehnofobă, deoarece 24% din totalul utilizatorilor de telefoane mobile din lume au o vârstă de peste 55 de ani", consideră Datamonitor.

"Mai mult, rata de penetrare a Internetului în mediul pensionarilor va continua inevitabil să crească, pe măsură ce populatia îmbătrâneste. De altfel, acest lucru este evident si prin prisma faptului că 19% dintre utilizatorii de PC au o vârstă cuprinsă între 45 si 54 de ani".

Pe de altă parte însă, pentru actualii pensionari, Internetul a esuat în încercarea de a le oferi aplicatii atractive, care să îi determine să renunte la mijloacele traditionale de a comunica si de a face cumpărături.

Avantajele precum economia de timp sau scutirea de asteptatul la o coadă sau alta sunt mai putin relevante pentru un pensionar, care pretuiesc mai mult aplicatii precum e-mail-ul (care le permite să tină o legătură constantă si ieftină cu familia) sau faptul că prin Internet pot obtine informatii despre călătorii exotice.

În ceea ce priveste repartitia pe sexe, bărbatii sunt mult mai amatori de a detine echipamente web decât femeile. Astfel, 55% dintre consumatorii ce au acasă un PC cu conectare la Internet sunt bărbati.

De asemenea, potrivit sondajului IMPACT 2001 (realizat de Datamonitor), 59% dintre posesorii unui telefon mobil cu capabilităti Internet (WAP, GPRS etc.) sunt bărbati.

Majoritatea echipamentelor lansate pe piată în ultima vreme dispun de posibilităti de acces la Internet, aici fiind incluse televizoarele interactive (iTC), telefoanele mobile cu WAP (Wireless Access Protocol) si computerele portabile (laptop, palmtop etc.).

Mai mult, Internetul este pe scară din ce în ce mai largă disponibil în locurile publice, cum ar fi Internet Cafe sau biblioteci.

De exemplu, accesarea web-ului din Internet Cafe a crescut în 2001 până la 11% din consumatorii suedezi, în timp ce 20% dintre americani au accesat autostrada informatională de la bibliotecă, în ultimele 12 luni.

De asemenea, din datele Datamonitor, în Statele Unite navigarea pe Internet este mult mai aproape de un "joc de societate" decât în Germania.

Astfel, peste o treime dintre americani accesează Internetul de la un prieten sau de la o rudă de acasă, decât de la propriul echipament.

Concluzie?

Cresterea Internetului nu va mai fi determinată de simpla disponibilitate a tehnologiei, ci mai ales de eforturile companiilor de a arăta clientilor deja existenti avantajele rămânerii în retea.

"Astfel, este importantă identificarea tiparelor pe baza cărora oamenii accesează Internetul, pentru a le putea oferi ceea ce le este necesar, atunci când au nevoie", arată Datamonitor.

În plus, trebuie exploatat faptul că tinerii asociază Internetul cu distractia, iar schimbarea generatiilor se va constitui într-un avantaj pentru aplicatiile populare, ce vor continua să crească având o bază solidă.

Accesul la Internet si tehnofilia Studiul Datamonitor foloseste pentru a ilustra evolutia Internetului în ultimul an pietele din Germania, Suedia, Marea Britanie si Statele Unite, considerate reprezentative atât din punct de vedere al maturitătii, cât si prin prisma numărului de echipamente pe cap de locuitor.

Gradul de penetrare al Internetului a continuat, potrivit Datamonitor, să crească semnificativ pe pietele selectate.

Astfel, dintre cele patru tări, în Suedia, Internetul a înregistrat cea mai mare crestere în 2001, de la o rată de penetrare de 70% (primul trimestru al anului trecut) până la un nivel de 80% dintre consumatorii adulti în luna decembrie 2001.

Spre deosebire de tara scandinavă, în Statele Unite - considerate cea mai mare piată de IT&C din lume, rata de penetrare a Internetului a atins 78% în decembrie 2001, în crestere cu 5 procente fată de începutul anului trecut.

În Germania, cresterea a fost în 2001 de numai 1% (de la 54% la 55% dintre consumatorii adulti), în timp ce în Marea Britanie, rata de penetrare a Internetului a crescut de la 53% până la 58%.

"Este însă neclar dacă piata germană de Internet a atins limitele naturale de crestere sau a înregistrat doar o stagnare, din cauza mediului macroeconomic nefavorabil", arată Datamonitor.

Un nou tip de consumator: tehnofilul Asa cum arată Datamonitor, democratizarea noilor tehnologii a determinat ca majoritatea consumatorilor, atât europeni, cât si americani, să nu se limiteze la un singur tip de echipament, pe piată aparând un nou concept: tehnofilia (technophilia, în engleză).

Astfel 76% dintre suedezi detin cel putin trei echipamente, cum ar fi telefoanele mobile, computerele portabile si PC-urile.

Pentru Germania si Marea Britanie, ponderea celor care detin cel putin un telefon mobil, un laptop si un PC este de 66%, respectiv 63% dintre consumatori.

Situatia este împinsă spre extrem în Statele Unite, unde procentul celor care detin mai mult de sase echipamente este cel mai ridicat, iar în acelasi timp, ponderea celor care detin mai putin de trei echipamente este mai scăzut.

"Acest aspect sugerează un anumit grad de polarizare în Statele Unite, oamenii fiind împărtiti între a avea multe echipamente si a nu avea nici unul", arată analistii Datamonitor.

e-governmentul prinde si la americanii simpli Numărul americanilor care caută informatii pe site-urile guvernamentale a crescut în ultimii doi ani cu peste 70% ajungând în prezent la peste 68 de milioane, relevă un studiu realizat de organizatia nonprofit Pew Internet&American Life Project i preluat în editia online a CNN News.

Explozia acestei cifre este explicată de cercetători prin cresterea rapidă a numărului total de americani care utilizează Internetul si prin tendinta "internautilor" de a nu mai folosi reteaua informatică mondială doar pentru e-mail si jocuri online.

De asemenea, în ultimul timp a crescut foarte mult si numărul site-urilor guvernamentale, explică specialistii. În ce scop navighează americanii pe site-urile diferitelor agentii si institutii ale guvernului de la Washington? În principal pentru a obtine informatii turistice. Apoi pentru a efectua cercetări pentru proiecte scolare sau pentru a descărca de pe web formulare necesare pentru plata impozitelor sau pentru alte servicii publice. Studiul a fost realizat la începutul acestui an pe un esantion de aproximativ 2.400 de persoane. Un studiu separat întocmit în septembrie 2001 pe un esantion de 815 americani, releva pe atunci că 16% dintre "e-cetăteni" utilizează site-urile guvernamentale pentru a-si înregistra taxele si impozitele iar 12% pentru a-si reînnoi permisul de conducere.

Dintre americanii care utilizează Internetul pentru a obtine informatii de pe site-urile guvernamentale 52% nici nu au terminat colegiul, restul de 48% având diplomă de absolvire fie a învătământului mediu fie a unei facultăti.

"Se poate observa astfel o schimbare a structurii acelei categorii de cetăteni care accesează Internetul. Utilizatorul tipic nu mai este târnăr, alb, cu grad înalt de educaţie si cu multi bani. Internetul este în prezent accesat de americani din orice categorie socială", explică Lee Rainie, director la Pew Internet&American Life Project.

Studiul mai arată că 53% din utilizatorii site-urilor guvernamentale sunt bărbati, 49% au vârste cuprinse între 30 si 49 de ani iar 77% caută informatii turistice.

Autorii analizei au mai aflat că 76% dintre surferii de pe site-urile federale le clasifică pe acestea ca fiind bune si foarte bune. Site-urile administratiilor locale sunt vizitate de 41% dintre cei care navighează pe paginile guvernamentale.

Explicatia este dată de bugetele alocate de fiecare insitutie care îsi plasează un site pe Internet.

"Într-o regiune unde Internetul este mai slab utilizat este normal ca o municipalitate să investească mai putin în prezenţa pe web. În acelasi timp, institutiile si departamentele federale oferă cetătenilor informatii mult mai complexe pe site-uri relativ bune", conchide Rainie.

Vârsta cea mai activă pe Net: 25-44 de ani Vârsta joacă uneori un rol esential în dezvoltarea tehnologiei. Constatarea este valabilă, arată Datamonitor, si în cazul Internetului.

Acesta nu înseamnă însă că telefoanele mobile si computerele cu acces la web se află numai în buzunarele puttilor, pentru că cercetările arată că majoritatea utilizatorilor Internetului se înscrie în categoria de vârstă 25 - 44 de ani.

Este adevărat, tinerii sunt de obicei printre primii care adoptă noile tehnologii, arată Datamonitor, scopurile pentru care le folosesc fiind însă complet diferite de cele ale consumatorilor maturi.

Astfel, surferii între 18 si 35 de ani sunt de regulă consumatori de Internet pentru "distracţii", precum mesageria electronică (e-mail), navigarea pe web, discutiile online (chat rooms), căutarea si cumpărarea de produse cu valoare scăzută ( chilipiruri) de pe diverse site-uri de comerţ electronic (CD-uri, casete video, DVD etc.).

La polul opus se situează persoanele de peste 55 de ani, care folosesc Internetul mai ales în scopuri practice si administrative (plăti online, informaţii si asistentă medicală, încheierea de polite de asigurare, tranzactii cu actiuni si obligatiuni, Internet banking si deschiderea de conturi pentru mijloace electronice de plată).

"În Germania, de exemplu, cei cu vârste între 18 si 24 de ani au de cinci ori mai multe sanse să fie consumatori de distractie online decât surferii în categoria de vârstă de peste 65 de ani", arată studiul Datamonitor, bazat pe datele culese prin sondajul IMPACT 2001.

Analistii companiei de consultantă arată că există suficiente motive pentru care tinerii vor folosi Internetul mai degrabă pentru recreere si distractie decât generatiile mai bătrâne.

"În primul rând, majoritatea tinerilor din tările studiate au crescut în timp ce diversele noi tehnologii au devenit disponibile una câte una si au văzut Internetul căpătând o importantă din ce în ce mai mare când erau încă pe băncile scolii", arată Datamonitor.

De aceea, Internetul este privit de acesti surferi ca o modalitate absolut firească de a căuta informatii si de a cumpăra diverse produse online.

În al doilea rând, pentru majoritatea surferilor maturi, valoarea Internetului este dată mai ales de oportunitatea de a economisi timp, si în mod deosebit atunci când vine vorba de activităti precum plata impozitelor, facturilor si a altor obligatii, asistentă medicală si încheierea asigurării pentru masină. Ziarul Financiar din data 2002-04-09