ISP-istii nu doresc sa devina politie privata in Internet
Categoria: Comunicate de presa
Pornita ca o initiativa japoneza de lupta impotriva productiei si comercializarii produselor contrafacute, negocierea pentru ACTA, care viza stabilirea unui set de standarde internationale pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala, s-a desfasurat intr-o totala lipsa de transparenta, cu participarea unui numar restrans de state, in coordonare cu anumite segmente de activitate (organizatii) interesate. Desi aborda subiectul “cotrafacerii”, strans legat de “drepturile de proprietate intelectuala”, nici macar organizatia mondiala de profil (OMPI) nu a participat!
Ceea ce starneste ingrijorarea
membrilor comunitatii noastre este in primul rand Art. 27 referitor la “implementarea ACTA
in mediul digital”. Conform acestui articol, la paragraful (4), se prevede negru pe alb: "O parte semnatara poate oferi, in
concordanta cu legislatia si reglementarile nationale, autoritatilor competente
autoritatea de a ordona furnizorilor de servicii electronice/ online sa divulge
imediat detinatorului dreptului de proprietate (autor) informatii suficiente pentru a identifica un utilizator
al carui cont se presupune ca a fost folosit pentru incalcarea dreptului de autor, cu
conditia ca detinatorul dreptului sa fi
depus o plangere suficienta de incalcare a dreptului la marca sau dreptului de
autor, aceste informatii fiind folosite exclusiv pentru scopul protejarii si
punerii in valoare a acelor drepturi".
Ca sa puna in aplicare o astfel de cerere, un ISP-ist trebuie "sa se uite in continutul traficului" utilizatorului respectiv la o simpla solicitare a unei persoane, deci in afara unui cadru judiciar. Prevederea, asa cum este scrisa, ar trasforma ISP-istii in “politie privata”, deschizand drumul unor posibile abuzuri.
ISP-istii au primit cu mare ingrijorare aceasta prevedere, mai intai pentru ca punerea sa in aplicare ar perturba major serviciile de comunicatii electronice, iar pe de alta parte s-ar incalca alte drepturi fundamentale ale utilizatorului, dintre care dreptul la libera exprimare si dreptul la viata privata ar fi primele.
Mai sunt si alte aspect discutabile in Acord.
In situatia actuala, consideram ca Guvernul Romaniei are obligatia de a face cunoscute public ratiunile pentru care a semnat tratatul fara consultari la nivel national.
In acelasi timp, ne exprimam sustinerea pentru stabilirea unui mecanism de discutii / negociere intre institutille si sectoarele/organizatiile interesate.
De asemenea, ne exprimam speranta ca Parlamentul European, care pana in prezent a avut multe rezerve fata de modul cum s-au derulat negocierile ACTA, va asigura conditiile ca Internetul sa ramana liber, fiind in continuare un mijloc de dezvoltare pe toate planurile vietii, inclusiv pentru realizatorii de produse sau opere artistice aflate sub protectia prin dreptul de proprietate intelectuala/autor.