Istoric

Pana la 1900

3000 î.Ch. - In Asia Minor era utilizat un instrument pentru calcule (precursorul abacului); si astazi mai este utilizat în unele zone din lume; poate fi considerat primul computer.

1000 î.Ch. - Primul anunt retinut de istorie: un locuitor din Teba si-a pierdut un sclav, care a fugit; atunci a lipit afise în centrul cetatii în care anunta ca ofera recompnsa o monda de aur celui care poate sa-i de informatii pentru prinderea sclavului.

Cca 900 î. Ch. – Vecii egipteni încep organizarea unui serviciu de trasmitere a scrisorilor sau poruncilor faraonului, utlizând în acest sens curieri calari, pedestri sau cu barca (precursorul serviciului postal).

Secolul VI, î. Ch. – Persii perfectioneaza “serviciul postal”, instalând din loc în loc pe releele folosite statii dotate cu cele necesare predarii/preluarii (statiile erau asezate de regula la distanta de o zi de mers).

59 î. Ch. - Prima comunicare conducator – cetateni oficializata: Iulius Cezar a început sa informeze cetatenii din Roma si împrejurimi despre problemele orasului prin intermediul unor fluturasi scrisi.

820 – Apar germenii “algoritmului”.  Muhkamad ibn Musa Al'Khowarizmi din Taskent a dezvoltat conceptul de instructiuni de urmat pentru atingerea unui scop.

Sec. IX d.Ch. – In China serviciul postal era constituit din relee cu statii asezate la distante de aproximativ 25 de mile.

Sec XII - Comerciantii florentini simbolizeaza prin @ o unitate de masursa.
Incepe sa se stabilizeze sensul notiunii de “posta”; asemanator cu cel de azi, “posta” însemna statie finala sau intermediara instalata de-a lungul drumurilor unde se gaseau mijloace (cai si carute de schimb) si oameni, care se ocupau cu primirea, expedierea sau tranzitarea depeselor.

1440 – Se descopera tipografia.

1492 - Prima sponsorizare: Regina Isabella a Spaniei a finantat calatoria lui Cristofor Columb catre lumea noua.

1495 – Leonardo da Vinci realizeaza, în plina renastere, o serie de schite pentru “omul mecanic”. De asemenea prevesteste epoca zborurilor aeriene.

1521 – La 29 sau 30 iunie Neacsu din Câmpulug trimite catre Hans Beckner, judele Brasovului o scrisoare; este primul text în limba româna pastrat.

1617 - John Napier utilizeaza pentru prima data “punctul” zecimal si inventeaza logaritmii si mai multe masini de multiplicat (des Os de Napier).

1623 - Wilhelm Schickard descrie o masina de multiplicat, bazata pe conceptul “Os de Napier” (într-o forma cilindrica). Acesta permitea operatii de multiplicare pentru numere cu multe cifre. Din pacate nu s-a pastrat nici o copie.

1627 – Fracis Bacon prevede telefonul: în cartea sa “New Utopia” descrie un tub lung pentru “vorbit” la distanta.  

1642 - Blaise Pascal, încercând sa-l ajute pe tatal sau, care era colector de impozite la Rouen, a lucrat trei ani la un mecanism (masina?) de calcul, care efectua adunari, scaderi si  transformarea dintr-o moneda în alta (din numeroasele monede ce se utilizau în epoca). Masina a purtat numele “La Pascaline” si a fost realizata efectiv in 1645.

1653 - La Paris se înfiinteaza un serviciu postal, care a instalat cutii postale pe diferite strazi, unde cetatenii depuneau scrisorile, care erau apoi preluate de trei ori pe zi de functionari anume desemnati si transmise la destinatie.

1673-1694 - Matematicianul si filosoful german Gottfried Wilhem von Leibniz (1646-1716), imbunatateste masinaria inventata de Pascal, realizând un mecanism care efectua adunari, scaderi, înmultiri si împartiri.

1684 – Matematicianul, fizicianul si astronomomul englez Robert Hooke (1635-1703) intuieste si formuleaza într-o comunicare la Royal Society din Londra primele idei privind telegrafia vizuala. Este urmat si de francezul Guillaume Amontons (1663-1705).

1729 - Chimistul englez Stephen Gray “transmite” electricitate printr-un fir.

1746 -  Olandezul Pieter van Musschenbroek si germanul Ewald Georg dezvolta independent un fel de baterie sau condensator pentru stocarea electricitatii statice.  

1753 – La 17 februarie 1753, într-o scrisoare publicata în revista engleza “The Scot’s MAGAZINE” un anonim (posibil fizicianul Charles Morrison) sugereaza ca se poate folosi electricitatea pentru transmiterea literelor la distanta (mesaje). 

Cca 1790 – Spre sfârsitul sec. XVIII fratii Claude si Ignace Chappe pun la punct în Franta un sistem de telegrafie vizuala, constând dintr-un brat orizontal, la extremitatile caruia erau fixate vertical alte brate mobile, care formau prin diverse pozitii un numar de figuri, corespunzator unor reprezentari prestabilite (de unde se întelegea mesajul transmis).

1793 – Prima “linie” de telegrafie vizuala echipata dupa conceptia fratilor Chappe este instalata între Paris si Lille (230 km).

1800 – Alessandro Volta produce prima baterie electrica pe baze chimice. Aceasta va fi principala sursa de energie pentru experimentele viitoare.

1801-1805 – Joseph-Marie Jacquard construieste un razboi mecanic pentru tesut, care utiliza cartele perforate pentru a realiza modelul. O caracteristica fundamentala a acestei inventii este aceea ca separa “mecanismul de comanda” de “mecanismul de executie”.

1807 - Hans Christian Oersted anunta ca urmareste legatura intre electricitate si magnetism.

1809 – Germanul S.T. vom Soemmering (1755-1830) realizeaza telegraful electrochimic.

1817 – Berzelius descopera, ajutat de Gottlieb Gahn, un material neconducator de electricitate, pe care-l numeste “seleniu”.     

1819 - Hans Christian Oersted descopera accidental ca un ac magnetizat este deviat daca se afla in vecinatatea unui curent electric; el publica aceasta informatie in 1820.

1820 - Stiinta electrodinamicii ia nastere odata cu anuntarea de catre fizicianul danez Hans Christian Oersted a descoperirii electromagnetismului (Universitatea din Copenhaga).

Francezul Charles Xavier Thomas de Colmar, inventeaza o masinarie care poate realiza cele 4 calcule matematice elementare. Calculatorul mecanic al lui Colmar reprezinta o apropiere mai mare de computere deoarece putea aduna, scade, inmulti si imparti. Masina, numita “L’Arithmometre” a fost vânduta în peste 1500 de exemplare în 30 de ani si s-a utilizat pâna la Primul Razboi Mondial. In cadrul Expozitiei de la Paris din 1855 a primit medalia de aur.

Joseph-Marie Jacquard (re)inventeaza abacul.

Dominique-Francois Arago descopera efectul magnetic provocat de trecerea unui curent electric printr-un fir de cupru, demonstrand ca prezenta fierului nu este strict necesara pentru manifestarea magnetismului.

Andre-Marie Ampere formuleaza una din legile de baza ale electromagnetismului si regula mainii drepte, referitoare la influenta curentului electric asupra unui magnet si demonstreaza ca doua fire parcurse de curent electric se atrag sau se resping reciproc in functie de sensul parcurs de curenti, respectiv in acelasi sens sau in sens opus.

Johann Salomo Christoph Schweigger (n.08.04.1779,Erlangen,Germania), afland de descoperirea electromagnetismului de catre Oersted, utilizeaza acest efect pentru a realiza primul galvanometru, un instrument de masurare a intensitatii si directiei curentilor electrici.

Oersted inventeaza ampermetrul, un instrument de masurare a curentilor electrici.
1821 – Michael Faraday descopera fenomenul de inductie, pe care-l va face public abia dupa 10 ani!

1822 - Charles Babbage (n. 26.12.1792, Teignmouth, Anglia) concepe Instrumentul Diferential (Difference Engine) - o masina pentru calcularea valorilor logaritmilor si functiilor trigonometrice; cum acesta n-a functionat bine din cauza imposibilitatii realizarii unor piese la nivelul calitativ solicitat de proiect, Babbage l-a abandonat, concentrandu-si atentia asupra unui instrument de calcul cu destinatie generala.

1823 - Andre-Marie Ampere dezvolta o teorie prin care face legatura intre electricitate si magnetism; el sugereaza ca magnetismul este cauzat de miscarea prin corpuri a unor particule incarcate electric; desi in prezent o teorie similara este considerata adevarata, contemporanii sai n-au fost impresionati.
William Sturgeon (n.22.05.1783, Whittington, Anglia) realizeaza primul electromagnet.

1827 - Andre-Marie Ampere scrie "Memoire sur la theorie mathematique des phenomenes electrodynamicues uniquement deduite de l'experience"(Memoriu asupra teoriei matematice a fenomenelor electrodinamice deduse numai din experienta), lucrare care contine legea invers proportionalitatii dintre fortele magnetice si patratul distantei.

In "Die galvanische Kette, mathematisch bearbeitet" (Circuitul galvanic investigat pe cale matematica), fizicianul german Georg Simon Ohm (n.16.03.1789,Erlangen) introduce primul enunt al legii care avea sa fie numita curand legea lui Ohm - intensitatea curentului electric este egala cu raportul dintre tensiune si rezistenta.

1829 - Joseph Henry (n.17.12.1777,Albany,New York) arata ca un conductor infasurat sub forma de spirala, parcurs de un curent electric produce un camp magnetic mai puternic decat un conductor rectiliniu si ca un electromagnet puternic poate fi obtinut cu ajutorul unui astfel de conductor spiralat, izolat, infasurat in jurul uni miez de fier.

1830 - Joseph Henry descopera principiul dinamului cu putin timp inaintea lui Michael Faraday, dar nu publica nimic despre acest lucru; el isi va publica rezultatele abia dupa ce va afla de descoperirea lui Faraday.

1831 - Independent unul de altul, Michael Faraday si Joseph Henry descopera ca electricitatea poate fi indusa de modificari ale campului magnetic (inductia electromagnetica); descoperirea va duce la aparitia primelor generatoare de electricitate.

Charles Wheatstone (n.06.11.1802,Gloucester,Anglia) si William Fothergill realizeaza primul telegraf, un instrument cu un ac indicator indreptat spre literele alfabetului.

1832 - Joseph Henry descopera autoinductia sau inductia proprie - producerea unui curent secundar intr-o bobina prin care trece un curent primar.

Charles Babbage concepe “Instrumentul Analitic”, care poate fi considerat primul calculator mecanic; este vorba despre o masina mecanica de calcul care functioneaza pe baza unui program sau a unui set extern de instructiuni; desi uluitor de modern din punct de vedere al conceptiei, “Instrumentul Analitic” n-a putut fi construit in asa fel incat sa functioneze.

1833 – Charlles Babbage revede conceptul pentru “Instrumentul Diferential”, care nu putea sa execute decât o sarcina. Inspirându-se din tehnicile lui Jacquemarts si Jacquard, Babbage a definit regulile de constructie ale unei masini de calcul universal, pentru care a prevazut o unitate de intrare, o memorie pentru stocarea datelor si rezultatelor intermediare, o unitate de comanda pentru controlul executiei, o unitate aritmetica si logica pentru realizarea calculelor si o unitate de iesire pentru rezultate, ceea ce face ca acest instrument sa prefigureze calculatorul actual. 

Heinrich Friedrich Emil Lenz (nascut la 24.02.1804, Dorpat, Estonia) descopera ca rezistenta unui conductor metalic creste cu ridicarea temperaturii si scade cu coborarea acesteia.

Karl Friedrich Gauss si Wilhelm Weber construiesc un telegraf electric care poate transmite mesaje la o distanta de 2 km (1,25 mile).

1834 - Heinrich Friedrich Emil Lenz descopera ca un curent electric produs de forte electromagnetice creeaza intotdeauna un efect care se opune respectivelor forte; aceasta este cunoscuta acum ca legea lui Lenz.

Jean-Charles-Athanase Peltier descopera efectul Peltier - un curent electric care strabate jonctiunea dintre doua metale diferite provoaca fenomenul de absorbtie sau de dezvoltare a unei cantitati de caldura, in functie de directia curentului.
E.M. Clarke realizeaza un generator electromagnetic usor de comercializat.

1835 - Joseph Henry dezvolta principiile de baza ale telegrafului, care va deveni mult mai practic 11 ani mai tarziu datorita lui Samuel F.B. Morse.
Henry inventeaza releul electric, inlesnind transmiterea curentului electric la distante mari.

1836 – Primul telegraf electric, brevetat de William Fothergil Cooke (1806-1879). 
John Frederic Daniell inventeaza celula Daniell, prima sursa fiabila de curent electric, bazata pe interactiunile din cupru si zinc.

1837 - Samuel Finley Breese Morse (n. 27.04.1791, Charlestown, Massachusetts) patenteaza o versiune de telegraf, un aparat care transmite literele sub forma de coduri formate din combinatii de puncte si liniute (care mai târziu va deveni codul Morse).

William F. Cooke si Charles Wheatstone instaleaza primul telegraf de-a lungul liniei ferate Londra – Birmigam.

KNOX descopera faptul ca seleniul în stare de fuziune devine dintr-un material rau conducator de electricitate un material bun conducator de electricitate.

1842 – Ada Augusta King, Contesa de Lovelace, traducând un articol a lui Menabrea referitor la instrumenul lui Babbage din 1833, introduce cuvântul “program”  (suita de instructiuni de efectuat pentru realizarea unei sarcini). Tot ea a inventat cuvântul “algoritm” (o suita logica de instructiuni de executat pentru obtinerea unui rezultat), în onoarea lui Muhkamad ibn Musa Al’Khowarizmi (820).
Joseph Henry (1797-1878) observa ca descarcarile electrice au aspectul unor oscilatii.

Alexander Bain propune un aparat de transmisie si receptie a imaginilor.

1844 – La 24 Mai, Samuel F.B. Morse transmite primul mesaj pe o linie de telegraf de la Baltimore la Washington, utilizând codul inventat de el (codul Morse). Faimosul mesaj era: “What hath God wrought?” ("Ce a realizat Dumnezeu?").

1846 - Fizicianul german Wilhelm Eduard Weber (n.24.10.1804, Wittenberg) concepe o metoda de deductie a fortei magnetice cauzate de trecerea unui curent electric care actioneaza asupra unei singure particule incarcate cu sarcina electrica si inventeaza un sistem logic de unitati electrice fundamentale.

Alexander Bain dezvolta o metoda de transmitere a mesajelor telegrafice prin intermediul unei benzi de hartie perforata care mareste mult viteza de transmisie.

1847 - Apare telegraful; mesajul scris se transmite la domiciliu.

1850 - Prima agentie de stiri: Julius Reuter a folosit porumbeii calatori pentru a grabi transmiterea stirilor importante si informatiilor între diverse orase; trimetea în fiecare zi sirile pe care le culegea între orasele Bruxelles si Aachen.

John si Iacob Brett instaleaza la 28 august prima linie submarina de telegraf electromagnetic intre Gris-Nez (Franta) si Southerland (Anglia); linia nu a rezistat mult, fiind taiata de un pescar britanic.

Se constituie Uniunea Postala Austro-Germana, reprezentând Conventia postala a Austriei, Prusiei, Bavariei, saxoniei, împreuna cu celelalte state germane si postele (private) Taxis.

Incepe utilizarea timbrelor pentru francarea corespondentei, ca mijloc de plata a trimiterilor postale.

La Paris se semneaza o conventie între Franta, Prusia si Belgia pentru realizarea unor linii telegrafice între tari, dar care stabileau si taxele pentru transmiterea telegramelor si asigurarea secretului corespondentei.

1853 – Scheutz realizeaza prima masina de calcul (Difference Engine), capabila sa-si imprime rezultatul.

Se instaleaza prima linie de telegraf în Transilvania, intre Viena si Sibiu.

1854 – George Boole descrie logica simbolica (“Lois de Boole”), conform careia toate procesele logice pot fi descompuse într-un ansamblu de operatii logice simple (SI, SAU, NU) aplicate asupra operatorilor binari (0 sau 1, Da sau Nu, Adevarat sau Fals, etc.).

Intre Paris si Londra se instaleaza un telegraf electric.

Se instaleaza prima linie de telegraf din Tara Româneasca (Muntenia).

1855 - William Thomson dezvolta o teorie a transmiterii semnalelor electrice prin intermediul cablurilor submarine, aplicata apoi la instalarea primelor cabluri telegrafice submarine.

Se constituie la Paris Uniunea Telegrafica a Europei Occidentale cu Franta, Belgia, Elvetia, Spania si Sardinia.

Se instaleaza prima linie de telegraf din Moldova.

1858 – In August, primul cablu transatlantic este instalat intre Valentia (Irlanda) si TeraNova (Canada). La 5 august are loc prima transmisie. Din nefericire, semnalul a fost atat de slab si greu de distins de zgomotul de fond încat au durat ore pentru a transmite cateva cuvinte. Proprietarii au încercat sa remedieze situatia ridicand tensiunea de la 600 la 2000 de volti, ceea ce a dus la topirea izolatiei cablului. Mai tarziu, cablurile instalate în 1866 au functionat cu succes aproape 100 de ani.

1860 - Se termina instalarea liniei telegrafice dintre Londra si karachi.

1861 - Orasele New York si San Francisco sunt conectate printr-o linie telegrafica.

1863 - Giovanni Caselli inventeaza primul fax denumit "pantelegraph", bazat pe ideea pendulelor sincronizate a lui Alexander Bain in 1840.

1864 - "O teorie dinamica a campului electromagnetic" este cea dintai lucrare publicata de James Clerk Maxwell in care utorul foloseste notiunea de camp a lui Michael Faraday ca baza a sistemului matematic de abordare a electricitatii si magnetismului; el introduce ecuatiile lui Maxwell de descriere a fenomenului electromagnetic.

1865 – Are loc la Paris prima Conventie pentru constituirea Uniunii telegrafice Internationale (17 martie – 17 mai), la care au luat parte 20 de tari (precursoarea UIT).

1866 - Cyrus West Field (n.30.11.1819, Stockbidge, Massachusetts) reuseste sa instaleze un cablu telegrafic care traverseaza Oceanul Atlantic.
Compania Western Union Telegraph, carea detinea 120.000 linii telegrafice, introduce un serviciu de “noutati telegrafice” pentru cotidienele din New York ale Agentiei Associated Press.

Mahlon Loomis (n.21.07.1826, Oppenheim, New York) transmite mesaje telegrafice prin intermediul undelor radio, intre doi munti din Virginia de Vest, utilizand antene pe care le tine in aer cu ajutorul unor zmeie.

1867 – Graham Bell inventeaza telefonul si fondeaza Bell Telephony Company, care va juca un rol important în dezvoltarea comunicatiilor si tehnologiei informatiei.

Sholes si Glidden inventeaza si comercializeaza prima masina de scris (marca Remington).

1873 – Prin cartea "Electricitatea si magnetismul" de James Clerk Maxwell stabileste legile de baza ale electromagnetismului si prevede existenta unor fenomene de genul undelor radio sau presiunii cauzate de razele de lumina. A folosit pentru prima data notiunea de “eter”.

Willoughby Smith descopera proprietatile foto-electrice ale seleniului. Intr-un articol publicat in revista Nature el anunta ca adescoperit reactivitatea seleniului sub efectul luminii.

1874 – S-a constituit Uniunea Postala universala (Berna).

1876 – La 14 februarie 1876, Alexander Graham Bell (n.03.03.1847, Edinburgh) depune cererea de brevet pentru “teefonul electric”, care se breveteaza la 7 martie. La 10 martie are loc prima convorbire telefonica la Boston, Massachusetts.

Aproape in acelasi timp cu cererea lui Bell, depune o cerere de brevet pentru telefon si Elisha Grey, dar, din cauza unei mici întârzieri i se anuleaza brevetul.
Incepe un lung sir de procese intre americanul Alexander Graham Bell si americanul Elisha Grey care, din intimplare, inscrie inventia sa la oficiul de patente cu numai citeva ore in urma primului. E vorba, bineinteles, de inventarea telefonului.

1877 – La 9 iulie 1877 ia fiinta Compania telefonica Bell.

Apare primul telefon comercial si este instalata prima linie telefonica între magazinul electronic de pe Court Street, Boston al lui Charlie William si casa lui aflata la o distanta de aproape 3 mile.

1878 - In New Haven, Connecticut, începe sa functioneze prima centrala telefonica comerciala.

Trei ingineri - Adriano de Pavia (prof. Univ. Porto), Constantin Senlecq si George R. Carey - imagineaza, aproape simultan, ca proprietatile seleniumului pot fi utilizate pentru transmiterea de imagini la distanta.     

1879 - Edwin H. Hall descopera efectul care îi poarta numele; sarcinile electrice ale curentului ce strabate un conductor perpendicular pe liniile de câmp magnetic se îngramadesc spre una dintre partile laterale ale conductorului.

1880 - Graham G. Bell breveteaza fotofonul; un circuit telefonic determina vibratia unei oglinzi, iar razele solare reflectate de ea sunt receptionate de un detector cu seleniu asigurandu-se astfel transmiterea sunetelor prin intermediul luminii.

Profesorul rus Constantin Perskyi publica un prim articol despre “telefotografie”.
1881 - Hermann Ludwig von Helmholtz arata ca sarcinile electrice ale atomilor au mai multe componente întregi, sugerand ca ar exista si o unitate electrica mai mica.

Joseph John Thomson (n.18.07.1856, Manchester, Anglia) introduce termenul de masa electromagnetica: din ecuatiile lui Maxwell, el deduce ca masa unui obiect se modifica atunci când obiectul este incarcat electric.

1882 - Thomas Alva Edison breveteaza un sistem cu trei conductoare, pentru transportul energiei electrice care se utilizeaza si astazi.

1883 - George Francis Fitzgerald (n.03.08.1851, Dublin) observa ca teoria undelor electromagnetice formulata de Maxwell indica faptul ca acest tip de unde poate fi generat prin modificarea periodica a curentului electric; mai tarziu, Heinrich Hertz va demonstra ca acest lucru este adevarat; astazi, se mai foloseste aceasta metoda pentru generarea undelor radio.

Prima linie telefonica la Bucuresti, între magazinul si tipografia SOCEC.

1884 - Se introduce ampermetrul in ingineria electrica.

Firele telefonice conecteaza Bostonul de New York.

Inginerul croato-american Nikola Tesla (n.10.07.1856, Smiljan, Croatia), inventeaza alternatorul electric.

Paul Nipkow inventeaza reflectorul parabolic asimetric de baleiaj care îi poarta numele, precursor al televizorului.

Se creaza AIEE - American Institute for Electrical Engineering, care mai târziu, in 1963, va duce la constituirea IEEE.

1885 - William Stanley inventeaza transformatorul electric.
Werner Siemens imagineaza posibilitatea de a capta energie solara gratie celulelor de selenium.

1886 - Un operator de telegraf a intrat in posesia unui transport de ceasuri refuzat de bijutierul local. Folosind telegraful, a reusit sa vanda ceasurile colegilor sai si angajatilor feroviari. In cateva luni a reusit sa faca rost de bani, renuntand la slujba sa si deschizandu-si propriul magazin. Numele tanarului era Richard Sears, iar compania sa avea sa se numeasca Sears, Roebuck.

1888 - Heinrich Hertz produce si detecteaza primele unde radio; acestea vor fi numite unde hertiene pana la Marconi, care le va redenumi unde radiotelegrafice. Hertz este considerat parintele telegrafiei fara fir.

Fizicianul american David Eduard Hughes (1831-1900) produce primele microfoane cu carbune.

1889 - Inventatorul american Herman Hollerith (1860-1929), aplica conceptul abacului lui Jacquard in calcularea automata. Principala preocupare a fost sa gaseasca o metoda mai rapida pentru procesarea datelor recensamantului din SUA. Spre deosebire de ideea lui Babbage de a folosi cartele perforate pentru programarea masinii, Hollerith a folosit cartelele pentru stocarea datelor care erau introduse intr-o masina care procesa rezultatele mecanic. Fiecare gaura de pe cartela reprezenta o cifra iar fiecare combinatie de 2 gauri, o litera. Capacitatea cartelelor era de 80 de variabile. Masina construita de Hollerith a fost utilizata pentrui accelerarea calculelor în recensamântul american din 1890.

Francezul Leon Bollee, fondatorul cursei “24H du Mans”, creaza o masina dispunând de o tabela interna de multiplicare, numita “Le millionaire”.

1891 - Nikola Tesla inventeaza bobina Tesla, care produce o tensiune ridicata la frecventa inalta.

1894 - Marchizul Gulielmo Marconi, inginer italian electrician (n.25.04.1874, Bologna) realizeaza primul echipament de transmisie radio, un dispozitiv care pune in functiune un clopotel de la 10 metri distanta.

1893 – Se da în folosinta primul multiplu telefonic din Bucuresti (50 de linii cu posibilitate de extensie la 300 de linii).

1895 – La 25 aprilie, fizicianul rus Alexandr Stepanovici Popov (1859-1906) realizeaza prima transmisie de telegrafie fara fir (radio); a trasmis cuvintele” “Heinrich Hertz” în cod Morse.

Italianul Gulielmo Marconi (1874-1937) incepe realizarea comunicatiilor radiotelegrafice la distante din ce in ce mai mari: întâi la 15 Km, apoi la 22 Km, iar in 1999 la 50 Km.

Hendrik Antoon Lorentz arata ca asupra unei particule incarcata cu o sarcina electrica, aflata in miscare, actioneaza o forta perpendiculara pe directia de miscare a particulei (forta Lorentz), exercitate de campurile magnetice si electrice.

1896 - Pieter P. Zeeman (n.25.05.1865, Sonnemaire, Olanda) descopera ca liniile spectrale ale gazelor plasate in camp magnetic sunt divizate, fenomen numit efectul Zeeman; Hendrik Antoon Lorentz explica efectul pornind de la ipoteza ca lumina este produsa de miscarea unor particule incarcate cu sarcina electrica in interiorul atomului.

Lorentz se foloseste se foloseste de observatiile facute de Zeeman cu privire la comportamentul luminii in camp magnetic pentru a calcula raportul masa/incarcare pentru un electron din interiorul atomului; asta se intampla cu un an inaintea descoperirii electronilor si cu 15 ani inainte de a se sti ca electronii sunt parti componente ale atomilor.

Herman Hollerith, dupa ce aplicase cu succes tehnica sa (cartele perforate) la oficiul de recensamant al Statelor Unite, fondeaza Tabulating Machine Company, care mai tarziu se va numi International Business Machines (in 1924), pentru ca ulterior sa devina familiarul IBM.

1897 - Cam în acelasi timp cu J.J.Thompson, în luna aprilie, Walter Kraufmann determina raportul dintre masa si incarcarea radiatiilor catodice; spre deosebire de Thompson insa Kaufmann nu ia în considerare faptul ca aceste radiatii ar putea fi compuse din particule subatomice.

Fizicianul rus Aleksandr Popov (n.16.03.1859, Bogoslavsky) utilizeaza o antena pentru a transmite unde radio la o distanta de 5 km (3 mile).

Pe 7 ianuarie, Emil Wiechert (n.26.12.1861, Tilsit, Germania) este primul om de stiinta care afirma ca ar putea exista particule de 2000...4000 de ori mai usoare decat atomul de hidrogen.

Joseph John Thomson descopera electronul - prima particula cunoscuta mai mica decât un atom - partial pentru ca dispune de niste pompe de vid mai bune decat cele anterioare; totodata, el si, independent, Emil Wiechert, determina raportul dintre masa si sarcina electrica a acestor particule, deviindu-le prin aplicarea unor campuri electrice si magnetice.

1899 - J.J. Thomson masoara sarcina electrica a unui electron, completând astfel descoperirile legate de electron; de asemenea, el realizeaza ca ionizarea este rezultatul sciziunii atomilor si ca perticulele emise prin efect fotoelectric au acelasi raport masa / încaracare ca si particulele catodice.

Primul vapor echipat cu statie radiotelegrafica, pachebotul american “St. Paul”, în drum spre Southampton, primea mesaje radio emise de pe insula Wight, la peste 100 km distanta.

1900 – Guglielmo Marconi obtine brevetul No 7777 “tuned orsyntonic telegraphy”, care deschide era “radiocomunicatiilor”. 
Paul Karl Ludwig Drude arata ca electronii în miscare conduc electricitatea prin metale.

Profesorul rus Constantin Perskyi foloseste la 25 august 1900 pentru prima data termenul “televiziune” la Congresul international de electricitate de la Paris din cadrul Expozitiei Universale.