Istoric

Istoric 1901 - 1950

1901 - Guglielmo Marconi reuseste sa transmita semnale radio între Poldhu, Cornwall si St. Jonh’s, Newfoundland, pe o distanta de 2.100 mile. El primeste la St. Johns, Newfoundland, asa-numita scrisoare S (de fapt un simplu semnal), transmisa din Anglia, prima transmisie radio-telegrafica transatlantica.  

La 1 februarie 1901 se da în functiune la Bucuresti “multiplul” telefonic produs de Western Electric în 1898; era unul din cele mai moderne din lume si servea 700 de linii.

1902 - Inginerul electrotehnist britanico-american Edwin Kennelley (n.17.12.1861, Bombay) descopera ca în zona superioara a atmosferei exista un strat de particule încarcate electric care reflecta undele radio; cateva luni mai tarziu, independent, Oliver Heaviside face aceeasi descoperire.

Guglielmo Marconi reuseste sa transmita primul mesaj radio complet.

Olandezii Hendrik Antoon Lorentz si Pieter Zeeman castiga premiul Nobel pentru fizica, pentru descoperirea efectului magnetismului asupra radiatiei electromagnetice.

1903 – Guglielmo Marconi efectueaza prima transmisiune radio completa, care legitimeaza utilizarea tehnologiilor de radiocomunicatii ulterioare.

Primele legaturi radio telegrafice (telegraf fara fir) la Bucuresti si la Constanta (pentru comunicari cu mai multe vapoare).

1904 - John Ambrose Fleming (n.29.11.1849, Lancaster, Anglia) inventeaza primul tub electronic cu vid; acesta este o dioda care actioneaza ca redresor, adica un dispozitiv care determina curentul electric sa se deplaseze intr-o singura directie; mai exact, dioda lui transforma curentul alternativ in curent continuu. Inventia lui Fleming va utilizat mai târziu la primele calculatoare, reprezentând o tehnologie mult mai rapida decât relee electromagnetice.

1905 - La Berlin are loc o conferinta internationala asupra unitatilor electrice de masura.

Guglielmo Marconi inventeaza antena radio directionala.

Antreprenorul american Almon Brown Strowger inventeaza telefonul cu disc.

1906 - Englezul Joseph John Thomson castiga premiul Nobel pentru fizica, pentru descoperirea electronului.

Lee De Forest inventeaza trioda (ceea ce în electronica s-a numit “lampa” si care va fi înlocuita mult mai târziu de tranzistor).

Fizicianul canadiano-american Reginald Fessenden (n.06.10.1866, Milton, Quebec) inventeaza aparatul de radio cu modulare de amplitudine, transmitand muzica si voci prin intermediul undelor radio.

Augustin Maior descopera telefonia multipla.

1909 - Italianul Guglielmo Marconi si germanul Karl Ferdinand Braun castiga premiul Nobel pentru fizica, pentru inventarea telegrafiei fara fir.

1911 - Owen Richardson dezvolta teoria efectului Edison (metalele încalzite emit electroni), care este baza tuburilor electronice cu vid, ca diodele si triodele.

Leonardo Torres y Quevedo realizeaza prima tentativa de construire a unei masini dupa modelul Babbage. Introduce cuvântul “automatica” pentru a desemna stiinta automatelor si primul exemplar al unei masini care poate sa joace sah.

1912 – Este fondat Institute of Radio Engineers, a doua organizatie care va sta la baza IEEE.

1913 - Semnalele slabe de pe liniile telefonice sunt amplificate cu triode.

Se introduce radioreceptorul cu reglare in cascada si radioreceptorul cu heterodina.

A. Meissner inventeaza un emitator radio dotat cu tuburi electronice cu vid.

1914 - Se introduce trioda de modulatie pentru transmitatoare radio.

Edwin Howard Armstrong (n.18.12.1890, New York) breveteaza un circuit cu regenerare pentru radioreceptori (feedback pozitiv).

Edward Kleinschmidt inventeaza teleimprimatorul.

1915 - Se introduce oscilatorul radio cu tuburi.

Prima convorbire radiotelefonica transatlantica are loc intre Arlington, Virginia, si turnul Eiffel din Paris.

25 ianuarie, prima convorbire telefonica transcontinentala nord-americana are loc intre Alexander Graham Bell din New York si Thomas A. Watson din San Francisco.

Fizicianul american Manson Benedicks descopera ca un cristal de germaniu poate transforma curentul alternativ in curent continuu, o decoperire care va duce la inventarea "cip"-urilor.

1916 - Intr-un manifest futurist despre cinematografie se declara ca acest nou mediu va uni toate genurile de media si va înlocui cartile.

1918 - Intra in functiune prima legatura radio intre Anglia si Australia.

Se introduce oscilatorul radio cu cristale.

Edwin H. Armstrong concepe receptorul radio superheterodina.

1919 - Se construieste radioul cu gama de frecvente scurte.

1920 - Incepe sa functioneze primul post de radio licentiat cu transmisiuni regulate.

1921 - Albert W. Hull inventeaza magnetronul - un tub electronic care genereaza microunde.

Scriitorul ceh Karel Capek introduce termenul de "robot" în piesa “Robotul Universal Rossum”.

1924 - De la New York se transmit la Londra fotografii prin intermediul radioundelor.

Fizicianul ruso-american Vladimir Kosma Zworikin (n.30.07.1889, Murom) realizeaza iconoscopul - un tip timpuriu de sistem de televiziune.

Apare IBM din Tabulating Machine Company, fondata in 1896.

1925 - Samuel Goudsmit (n.1107.1902, Haga, Olanda) si George Uhlenbeck (n.06.12.1900, Batavia, Indonezia) formuleaza in octombrie existenta spinului electronic.

Vannevar Bush si colaboratorii sai concep primul computer analogic, o masina proiectata pentru a solutiona ecuatii diferentiale.

Vladimir Zworikin cere brevet pentru un sistem color de televiziune, care va fi acordat in 1928.

1926 - Llewellyn Thomas aduce in februarie o ultima imbunatatire notiunii de de spin electronic, introducand un factor, egal cu doi, absent din studiile anterioare.
John Logie Baird (n. 13.08.1888, Helensburgh, Scotia) produce imagini televizate ale unor obiecte in miscare cu ajutorul discului Nipkow.

1927 - George Paget Thomson descopera, independent de Max Von Laue, difractia electronilor.

Se introduce pentoda - un tub electronic cu cinci electrozi.

Harold Stephen Block introduce in amplificatoarele audio un sistem de feedback negativ, reducand astfel distorsiunile semnalelor.

Americanul Philo T. Farnsworth efectueaza prima transmisie televizata cu ajutorul unui aparat de constructie proprie, la San Francisco.

1928 - Edwin Herbert Land (n.07.05.1909, Bridgeport, Connecticut) realizeaza un filtru de polarizare.

IBM adopta formatul de 80 de coloane pentrui cartelele perforate. Acesta va fi standard pentru urmatorii ani.

1929 - Printul Louis de Broglie din Franta castiga premiul Nobel pentru fizica, pentru descoperirea caracterului ondulatoriu al electronilor

Se introduce radioul cu gama de frecvente medii.

1930 - Vannevar Bush începe la MIT (Massachussets Institute of Technology) construirea unui calculator (analizor) diferential, un computer analogic menit sa rezolve ecuatii diferentiale (terminat in 1931). S-au produs 7 sau 8 exemplare.

Apare "telex-ul": scrierea textelor pe teleimprimator si transmitere la distana.

In anul 1930 americanii John Vincent Atanasoff si Clifford Berry construiesc ceea ce unii considera a fi stramosul computerului modern de azi, primul "electronic computer".

1932 - Compania RCA demonstreaza calitatile unui receptor de televiziune cu tub catodic.

1933 - W. Meissner decopera ca în interiorul unui superconductor nu exista câmp magnetic; fenomenul este cunoscut sub denumirea de efect Meissner.
Inginerul american Edwin H. Armstrong perfectioneaza radioul FM (modulatie în frecventa).

1934 – Moore School realizeaza un analizor diferential.

1936 - In Marea Britanie incep transmisiunile regulate de televiziune.

George Harold Brown inventeaza o antena formata din patru brate turnante, destinata transmisiunilor de televiziune.

Konrad Zuse construieste în Germania un model primitiv de computer digital, utilizand relee electromagnetice in loc de tuburi electronice (sau tranzistori).

Konrad Zuse depune un brevet de memorie mecanica.

Alan Turing scrie “On Computable Numbers”, prin care ofera o baza teoretica pentru softul dedicat pentru calculatoarele moderne.

John V. Atanasoff si John Berry incep sa lucreze la cel dintai computer electronic, o masina pentru solutionarea sistemelor de ecuatii liniare; primul prototip operational va fi terminat în octombrie 1939, iar din 1942 va functiona o versiune operationala - ABC, care va da gres adesea din cauza problemelor la sistemul de alimentare cu cartele perforate. Este primul calculator care utilizeaza algebra booleana si “lampile”. ABC a fost primul calculator electronic veritabil. El utiliza o unitate aritmetica si logica (ULA sau ALU) electronica si memorie ciclica (constituita din 2 tambururi in rotatie, care putea stoca 60 de cuvinte de 50 bits).

Masina lucra la o frecventa de 60 Hz si realiza o “adunare” pe secunda.

1937 - Fizicianul rus Igor Evghenievici Tamm (n.08.07.1895, Vladivostok) explica teoretic radiatia Cerenkov - radiatia electromagnetica care apare atunci cand electronii sunt accelerati.

George Stibitz construieste Model K (K de la Kitchen table), compus din condensatoare si relee, demonstrând fezabilitatea unui calculator binar electromagnetic.

1938 - George Hrold Brown realizeaza un filtru pentru banda de frecvente radio care se afla fie deasupra, fie dedesuptul frecventei semnalului modulat, conceput pentru a fi utilizat in componenta aparatelor TV, avand calitatea de a dubla rezolutia orizontala a imaginii pentru orice banda data.

Aparitia lucrarii "O analiza simbolica a circuitelor de transmisie si comutare" de Claude Elwood Shannon (n.30.04.1916, Gaylord, Michigan) marcheaza fondarea teoriei matematice a informatiei.

Konrad Zuse, ajutat de Helmut Schreyer, finalizeaza masina de calculat binara Z1. Utilizând inventia sa privind memoria mecanica, conceptual diferita de celelalte sisteme utilizate in epoca, masina putea stoca 16 numere pe 24 bits. Initial calculatorul s-a numit V-1. Unitatea aritmetica si logica putea sa lucreze in virgula mobila, dispunând de o unitate speciala care convertea numerele zecimale in numere binare in virgula mobila si invers. Instructiunile putea sa fie introduse nu numai prin cartele perforate (mod uzual in epoca), ci si printr-o pelicula fotografica de 35 mm (o idee a lui Helmut Schreyer).

Chester Carlson, avocat american de profesie si inventator în timpul liber, obtine prima imagine “xerografica” în propriul laborator improvizat.  Dupa 6 ani de încercari îsi vinde inovatia la Battelle Memorial Institute (Columbus, Ohio).       

1939 - La Bell Labs se construieste un calculator pentru numere complexe.
Howard Aiken, sustinut de IBM, începe sa lucreze la MARK-1 la Universitatea Havard.

Georges Stibitz si Samuel Williams încep constructia la masina de calcul “Complex Number Computer” (numit mai  târziu Bell Labs Model 1) la Bell Telephone Laboratories. Acesta a fost primul calculator cu relee electromagnetice al lui Stibitz. De asemenea, a fost prima masina cu tuburi cu vid.

Konrad Zuse termina Z2, un calculator compus din relee electromgnetice. Este primul aparat dotat cu relee electromagnetice si care utilizeaza o banda perforata pentru programare.

1940 - Prima emisiune color televizata are loc datorita sistemului dezvoltat de Peter Carl Goldmark.

Pe la mijlocul anului, John von Neumann (1903-1957) intra în echipa Universitatatii Pennsylvania, initiaza concepte noi în desgin-ul computerelor, concepte care au ramasa la baza ingineriei computerelor pentru urmatorii 40 de ani.

George Stibitz si Samuel Williams termina Complex Number Computer. Acesta lucra in DCB (Decimal Code Binaire) si era compus din 450 de relee electromagnetice.

In cadrul reuniunii American Mathematical Society la Darouth College, George Stibitz utilizeaza un teletype pentru a transmite o problema de rezolvat catre Complex Number Computer aflat la New York, via o linie telefonica, deschizând calea teleprelucrarii. Printre cei prezenti la test a fost Norbert Wiener si John Mauchaly.

1941 - Computerul Z3, al germanului Konrad Zuse, avea 2600 de relee electromagnetice, din care 1400 pentru memorie si 600 pentru unitatea aritmetica si logica. Memoria centrala avea 64 de cuvinte pe 22 bits (14 pentru mantisa, 7 pentru exponent si 1 pentru semn). Z3 putea sa efectueze nu numai operatii aritmetice de baza, dar efectua si extragerea radacinii patrate a unui numar. Viteza sa era sensibil apropiata de a calculatorului MARK-1 de la Havard, adica 3-4 adunari pe secunda si o multiplicare la 4-5 secunde. A fost distrus într-un bombardament aliat in aprilie 1945.

1942 - John V. Atanasoff si Clifford Berry finalizeaza computerul ABC (Atanasoff-Berry Computer), considerat (ca design) prototipul tuturor computerelor electronice ulterioare; totusi, ABC este numai partial operational cand Atanasoff si Berry sunt chemati sa-si satisfaca indatoririle militare.

J. Presper Eckert si John Mauchly propun armatei americane realizarea unei versiuni electronice a analizorului diferential al lui Bush. Rezultatul se va numi ENIAC.

Georges Stibitz inventeaza aritmetica flotanta, care permite codificarea numerelor mari prin puteri ale lui 10 sau 2.

1943 - IBM si Universitatea Havard construiesc calculatorul Havard-IBM Automatic Sequence Controlled Calculator (ASCC). Arhitectura afost realizata de Howard Aiken dupa o ide a lui Thomas Watson din 1937. Era destinat sa calculeze tabele matematice si de navigatie.

In decembrie 1943 o echipa condusa de Alan Turing realizeaza la Bletchley Park -ul primul instrument de calcul complet electronizat (cu 1500 tuburi electronice cu vid) numit Colossus; spre deosebire de celelalte computere de uz general, Colossus a fost destinat spargerii codurilor germane - ceea ce a facut foarte bine, influentand probabil cursul celui de-al doilea razboi mondial. A fost realizat de Telephone Research Establishment sub conducerea lui Tommy Flowers si a devenit operational in 1944, suficient sa “ajute” aliatii in debarcarea din Normandia. Existenta lui a fost secreta pâna in anii ’70.

Incepe constructia ENIAC la Moore School of Engineering, Universitatea Pensilvania, sub directia lui John Brainerd si Alen Dean. J. Presper Eckert si John Mauchly, initiatorii, se ocupau de implementare, iar Herman Goldstein asigura legatura cu armata.

La MIT începe proiectul “Whirliwind”, dedicat realizarii unui simulator de zbor analogic.

Thomas J. Watson, presedintele IBM prognoza: piata mondiala ar putea “absorbi” maximum 5 masini de calcul.

1944 - Howard Aiken (1900-1973) si o echipa de ingineri de la firma IBM finalizeaza cel de-al doilea computer digital - Automatic Sequence Controlled Calculator sau Mark 1; el foloseste benzi perforate de hartie pentru programare si tuburi electronice cu vid pentru calcule, dar se defecteaza frecvent din cauza tuburilor.

Se înregistreaza primul “bag” la calculatorul MARK 1: când lucreaza într-un mediu neclimatizat, la temperatura si umiditate ridicata, calculatorul se opreste. Grace Hopper, cel de al treilea programator care a lucrat cu MARK 1 a consemnat în jurnalul de bord al calculatorului cuvântul “bag”, pentru a desemna fenomenul (iunie 1944).

Din iulie 1944 sunt disponibile si operationale doua “acumulatoare” ENIAC.

Armata americana extinde contractul ENIC, incluzând cercetarile privind EDVAC, un calculator cu porogram înregistrat.

1945 - John Presper Eckert (n.09.04.1919, Philadelphia, Pensylvania) si John W. Mauchly finalizeaza si testeaza ENIAC-ul (The Electronic Numerical Integrator and Computer), primul computer de uz general complet electronizat. Compus din 19.000 de tuburi in vid, 1500 de relee, consumând 174 Kwats, având 30 de tone pe o suprafata de 72 mp, ENIAC este recunoscut a fi primul computer electronic dotat cu program universal (el a fost precedat de alte doua computere electronice, dar acelea au fost specializate). Programele erau introduse în diferite parti ale calculatorului prin 3.600 de comutatoare. Intrarile/iesirile erau prin lector sau perforator de cartele perforate. ENIAC era capabil sa efectueze calcule în paralel. El avea un orologiu de 100 Hz si putea sa efectueze 330 operatii de multiplicare pe secunda. Acesta nu utiliza numere binare, ci numere zecimale, afisate cu ajutorul unor tuburi cu vid aranjate corespunzator; cantitatea de energie electrica pe care o necesita era atat de mare încat, ori de câte ori era pus în functiune, intensitatea luminilor dintr-un oras din apropiere scadea.

John von Neumann publica prima ciorna de raport privitor la “EDVAC"; odata cu aparitia acestei lucrari notiunea de EDVAC (Electronic Discrete Variable Computer) iesind de sub protectia brevetului expirat a fost pusa la dispozitia publicului. Legile respective poarta numele de “Arhitectura von Neumann”. Conceptul de “program stocat in memoria centrala” provoaca numeroase controverse.

Konrad Zuse termina Z4.

In eseul “Atlantic Monthly” Vannevar Bush pune bazele elementelor care mai târziu duc la hiper-link-uri.

1946 – La 14 februarie se inaugureaza oficial ENIAC la Philadelphie.

In vara lui 1946, într-o serie de conferinte la Moore School, conceptul EDVAC devine accesibil publicului larg.

Universitatea Pensilvania organizeaza prima reuniune stiintifica pentru informatica; se prezinta cercetatorilor calculatorul ENIAC.

Dupa dispute legate de brevete, Eckert si Mauchly parasesc universitatea si pun bazele UNIVAC – UNIversal Automatic Computer.

Herman Glodstine inventeaza organigramele “flowcharts”.

Cartea "Discutie preliminara asupra designului logic al unui instrument electronic de calculat" de Arthur Burks, Herman Goldstine si John von Neumann, contribuie la formularea teoriei computerului digital.

John von Neumann incepe cercetarea în domeniul computerelor la Institutul pentru Studii Avansate de la Princeton.

S-a constituit Organizatia Internationala pentru Standardizare - ISO la Geneva.
Primul apel de la un telefon celular a fost facut in 1946 de americanul Martin Cooper, technical engineer la compania Motorola.

1947 - S-a înfiintat Association for Computing Machinery (ACM), asociatie stiintifica si educationala, care sta la baza procesului de edificare a societatii informationale.

Uniunea Internationala a telecomunicatiilor (UIT) devine organism specializat al ONU.

Halloid Company, producator de hârtie fotografica, obtine de la Battelle licenta de a dezvolta si lansa pe piata o masina de copiat bazata pe tehnologia lui Carlson. Procesul, care la început se numea “electrofotografie” primeste numele de “xerografie”, nume derivat din cuvintele grecesti “xeros” (uscat) si “grafo” (a scrie).

1948 - Incepe sa opereze prototipul Mark 1 al Universitatii Manchester, un computer electronic cu program memorizat.

Fizicianul englezo-american William Bradford Shockley (n.13.02.1910, Londra), fizicianul american Walter Houser Brattain (n.10.02.1908, Amoy, China) si fizicianul american John Bradeen (n.2305.1908, Madison, Wisconsin) descopera tranzistorul, un mic dispozitiv care lucreaza ca un tub electronic cu vid, dar utilizeaza mai putina energie electrica (la Bell Telephone Laboratories).
In "Cibernetica", Norbert Wiener (n.26.11.1894, Columbia, Missouri) face o analiza matematica completa a teoriei feedback-ului si proceselor automate.

Apar precursoarele retelelor prin cablu (Cable Network).

Se înregistreaza cuvintele “xerografie” si respectiv “xerox”.    

1949 - Computerul automat cu întarziere electronica a memorizarii, EDSAC (Electronic Delay Storage Automatic Computer), de la Universitatea Cambridge, intra în functiune.

In august, intra în functiune BINAC (Binary Automatic Computer - computer automat binar) - primul computer electronic din SUA care are programul inmagazinat in memorie. Acest calculator utiliza doua procesoarea identice în paralel, pentru fiabilizarea rezultatelor.

1950 - Diner's Club introduce prima cartela de cost, un prototip al cartii de credit.
In SUA debuteaza era televiziunii color comerciale.

La Universitatea Cambridge Maurice V. Wilkes creaza limbajul ASSEMBLER.